Academia de Implicare a Tinerilor

• După semnarea contractului, au fost puse bazele managementului de proiect si au fost elaborate fisele de post. De asemenea, a fost selectată şi contractată echipa de proiect. Au fost puse bazele managementului financiar în concordanţă cu regulile finanţatorului. A fost realizat planul de monitorizare a proiectului, asigurându-se astfel îndeplinirea obiectivelor şi a indicatorilor. Activitatea a fost realizată de coordonatorul de proiect cu sprijinul asistentului de proiect şi al responsabilului financiar.

• Managementul proiectului a fost realizat de coordonatorul de proiect, sprijinit de asistentul de proiect şi de responsabilul financiar urmărindu-se coordonarea activităţilor proiectului şi managementul financiar eficient şi responsabil al resurselor. În perioada de raportare (1 iunie – 30 noiembrie 2015) au fost depuse 2 acte adiţionale. Pe toată perioada de implementare au fost depuse 5 notificări şi 3 acte adiţionale.

• În cadrul acestei activităţi, au fost elaborate 5 rapoarte statistice de progres şi au fost realizate vizite de monitorizare în toate cele 3 judeţele în care se desfăşoară activităţile proiectului. De asemenea, a fost depus raportul intermediar, precum şi raportul tehnic final însoţit de anexe.

• Au fost documentate cheltuielile proiectului şi a fost monitorizat implementarea planului de cheltuieli şi cheltuirea eficientă a resurselor. În cadrul acestei activităţi, au fost elaborate cele 2 rapoarte financiare (intermediar si final).

• Au fost elaborate metodologia şi instrumentele de colectare de date şi de selecţie a comunităţilor care urmau a fi angrenate în proiect. Astfel, au fost elaborate instrumente ce au fost aplicate la nivel local (chestionare pentru APL, liderul comunităţii/persoane din comunitate, mediatorul sanitar şi cu mediatorul şcolar), precum şi instrumente ce au fost aplicate la nivel judeţean (ghid de interviu pentru Biroul Judeţean pentru Romi, chestionare pentru Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă). Cei 3 facilitatori au colectat date referitoare la comunităţile de romi din 8 astfel de comunităţi pe fiecare judeţ, după cum urmează: - Dâmbovița : Băleni, Corbii Mari, Gura ocniței, Ludești, Mănești, Răcari, Vlădeni și Vulcana Pandele. - Giurgiu : Băneasa, Fratești, Găujani, Giurgiu, Malu, Prundu, Singureni, Vedea; - Buzau : Cândești, Mihăilești, Buzău, Stîlpu, Cilibia, Ciuta, Râmnicelu, Mărgineanu - Pentru fiecare comunitate în parte s-a realizat un profil al comunităţii, precum şi o grilă de evaluare. În procesul de selecţie s-a avut în vedere deschiderea autorităţilor locale, precum şi potenţialul tinerilor de a se implica în astfel de activităţi precum cele din proiect. De asemenea, trebuie menţionat faptul că acolo unde nu există mediator şcolar/sanitar, datele au fost colectate în urma discuţiilor avute cu cadrele didactice şi medicale disponibile. - Ca urmare a desfăşurării acestei activităţi, au fost selectate următoarele comunităţi: - Buzău: Mărgineanu (Mihăileşti), Cândeşti, Ciuta, Buzău, Cilibia - Dâmboviţa: Gura Ocniţei, Băleni, Răcari (Colacu), Corbii Mari, Ludeşti - Giurgiu: Giurgiu, Frăteşti, Vedea, Malu şi Singureni;

• În cadrul acestei activităţi, s-au format cele 15 grupuri de iniţiativă din tineri romi şi neromi, urmărindu-se de asemenea şi păstrarea echilibrului de gen. Criteriul principal de selecţie a constat în disponibilitatea tinerilor de a se implica în proiect. De asemenea, numărul orientativ de 10 persoane a fost depăşit în anumite localităţi.

• În cadrul acestei activităţi, facilitatorii au realizat câte 2 vizite la nivel comunitar în fiecare lună. Scopul acestor întâlniri a fost acela de a identifica problemele comune cu care se confruntă tinerii la nivelul fiecărei comunităţi. Problemele au fost dezbătute şi s-a realizat o prioritizare a acestora. În urma acestui proces, a fost aleasă o problemă pe care tinerii doresc să o rezolve, motiv pentru care au fost stabilite o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanţii autorităţilor publice locale pentru a primi sprijinul acestora. Au existat situaţii în care tinerii s-au lovit de refuzul acestora, motiv pentru care au fost nevoiţi să reia procesul de prioritizare deoarece problema pe care doreau să o rezolve presupunea alocarea de spaţiu sau reconstrucţia unor spaţii ce se aflau în proprietatea primăriei. În final, fiecare grup de iniţiativă a decis să rezolve următoarele probleme: - JUDEŢUL BUZĂU: • Buzău – În prima fază tinerii din grupul de iniţiativă au decis să amenajeze un parc în cartierul Simileasca. Astfel, au contactat primăria Buzău. Reprezentanţii APL le-au comunicat faptul că nu dispun de fondurile necesare pentru a demara o astfel de investiţie, acelaşi răspuns fiind invocat ş în cazul celorlalte probleme identificate de tinerii. Având în vedere aceste lucruri, aceştia au decis să realizeze o revistă care să prezinte poveştile de viaţă a zece persoane de etnie romă care au reuşit în viaţă prin intermediul educaţiei, urmând să distribuie revista în şcoala generală din cartierul Simileasca (unde există un număr semnificativ de persoane de etnie romă) şi în centrul oraşului. Tinerii s-au lovit pe de o parte de refuzul mai multor persoane de a-şi face publică povestea de viaţă şi în special apartenenţa la etnia romă, temându-se de gradul ridicat de discriminare din oraşul lor. Pe de altă parte, s-au lovit de refuzul primăriei de a le da acordul de distribuire a revistei în centrul oraşului. Luând în considerare aceste motive, tinerii au considerat că ar putea continua să promoveze educaţia ca metodă de reuşită în viaţă prin achiziţionarea de materiale educaţionale şi rechizite pentru elevii clasei pregătitoare din cartierul Simileasca, urmând ca şi după terminarea proiectului tinerii să organizeze întâlniri cu elevii pentru a-i ajuta la teme şi pentru a-i îndruma în parcursul lor educaţional. • Cândeşti – Tinerii din grupul de iniţiativă şi-au dorit să repare pompa de apă din curtea şcolii generale. Au renunţat la această idee în momentul în care au solicitat ajutorul primăriei, iar aceasta a promis că se ocupa de rezolvarea problemei. Tinerii au anunţat atât reprezentanţii primăriei, cât şi reprezentanţii şcolii că sunt dispuşi să ofere ajutor fizic şi tehnic, atunci când va fi cazul. De asemenea, în urma discuţiilor pe care le-au avut cu reprezentanţii autorităţilor publice locale cu privire la amplasarea unui semafor, aceştia au fost informaţi că această acţiune nu poate fi realizată, invocând anumite aspecte legislative. Astfel, tinerii au decis să obţină sprijinul comunităţii în vederea amplasării limitatoarelor de viteză în apropierea şcolii. Între timp, tinerii au hotărât să completeze numărul de volume de cărţi din cadrul bibliotecii din şcoală. La momentul acela, şcoala nu mai beneficiase de manuale, cărţi sau materiale educaţionale noi de cel puţin zece ani. Tinerii i-au îndemnat pe elevi să descopere alături de ei noile volume de cărţi şi să organizeze împreună concursuri de citire şi povestire. De asemenea, tinerii au organizat un colţ de cultură al etniei rome, ce conţine păpuşi de lemn îmbrăcate în port tradiţional şi alte informaţii despre cultura romă. • Cilibia - Tinerii din grupul de iniţiativă au decis că vor să dea un exemplu către ceilalţi copii şi tineri din comună cu privire la respectul pe care trebuie să îl purtăm către ceilalţi, fie ei adulţi, bătrâni sau copii. De aceea, după o serie de discuţii cu reprezentanţii primăriei şi specialişti din domeniu, au decis să amplaseze cinci bănci în staţiile de autobuz din comună. Tinerii consideră că astfel vor învăţa împreună cum să se poarte mai respectuos cu cei din jur şi totodată, vor avea ocazia de a comunica mai mult. • Ciuta – Iniţial, tinerii au identificat ca principală problemă lipsa reţelei de internet în comunitate. Astfel, au avut discuţii cu autoritatea publică locală pentru a acoperi costurile aferente achizionării cablului şi montării acestuia în vederea racordării la reţeaua de internet. Primăria şi-a dat acordul,motiv pentru care tinerii au contactat firmele locale, furnizoare de servicii de internet. În urma discuţiilor pe care le-au avut cu acestea, una dintre ele le-a comunicat faptul că urmează să se extindă în zonă şi că vor asigura şi partea logistică. Având în vedere că celelalte două probleme identificate de tineri (pietruirea străzilor şi reţeaua de apă curentă) reveneau în sarcina autorităţilor publice locale, grupul de iniţiativă a decis să amenajeze un parc de joacă în curtea şcolii, care deserveşte şi grădiniţa. Astfel, tinerii din grupul de iniţiativă sunt de părere că joacă este la fel de importantă ca educaţia, iar că cele două nu se exclud. De asemenea, consideră că şi puţin timp liber la şcoală, însă petrecut împreună cu ceilalţi colegi, poate ajuta la diminuarea gradului de discriminare dintre elevi. • Mihăileşti – Tinerii din Mihăileşti şi-au dorit încă de la începutul proiectului să contribuie la amenajarea unui parc de joacă în interiorul comunităţii de romi. În trecut, a existat în curtea şcolii un astfel de parc, însă jucăriile erau foarte vechi, iar comitetul de părinţi a solicitat desfiinţarea acestuia. Tinerii au obţinut sprijinul Primăriei şi al Şcolii Generale şi astfel au reuşit să contruiască parcul, tot în curtea şcolii. - JUDEŢUL DÂMBOVIŢA • Băleni - a fost construit un parc de joacă la intersecţia dintre comunitatea de romi, cea de sârbi şi cea de români. Tinerii au considerat că pot arăta întregii comunităţi despre cât de important este ca oamenii să îşi fie alături şi să se sprijine, indiferent de etnie, religie sau alte motive. Iar cel mai bun exemplu a fost acela al copiilor. Membrii comunităţii au fost atât de impresionaţi de reuşita tinerilor, astfel încât au decis să construiască un foişor lângă parc, pentru ca părinţii să fie alături de copii. Membrii comunităţii au recunoscut că la început nu au crezut în potenţialul tinerilor, dar au dovedit că pot munci împreună şi au promis că îi vor sprijini pe viitor. La momentul actual, tinerii şi-au asumat responsabilitatea de a „păzi” bunul mers al parcului, creând o serie de reguli pentru copiii (de exemplu: „dacă nu ţi-ai terminat temele, nu te poţi juca în parc”, „dacă depășești timpul alocat pentru a te juca cu o jucărie, trebuie să reciţi o poezie sau să citeşti o poveste celorlalţi copii din parc”, „întotdeauna avem grijă de cei mai mici să nu se lovească”, etc.). Reprezentanţii primăriei au declarat că au fost impresionaţi şi inspiraţi de ambiţia tinerilor şi au decis să contribuie financiar la construcţia parcului, aducând un tobogan şi un coş de gunoi. Pe viitor, şi-au propus să construiască mai multe parcuri în comunitate, astfel încât toţi copiii să aibă acces la un astfel de parc. • Răcari - Activităţile din cadrul proiectului au avut loc în localitatea Colacu, ce aparţine de Răcari. A fost amenajată în incinta şcolii generale prima bibliotecă din localitate. Acum, elevii beneficiază de aproximativ 200 de volume de cărţi, fie în limba română, fie în limba engleză. Profesorii organizează săptămânal activităţi non-formale utilizând cărţile cele noi şi au declarat că cei mici sunt foarte încântaţi de poveşti. Cei mai mulţi dintre ei îşi doresc să devină precum noii lor eroi şi au planuri noi cu privire la ce vor să fie când vor fi mari. De asemenea, tinerii au organizat un colţ de cultură al etniei rome în incinta şcolii, ce conţine păpuşi de lemn îmbrăcate în port tradiţional şi alte informaţii despre cultura romă, cu scopul de a oferi tuturor celor care vizitează şcoala cât mai multe informaţii despre persoanele de etnie romă, luând în considerare faptul că majoritatea elevilor din şcoală sunt de etnie romă. • Gura Ocniţei – Iniţial tinerii au dorit să achiziţioneze costume pentru trupa de dans, însă s-au răzgândit, hotărând să amenajeze un loc de joacă pentru copii pentru că astfel vor beneficia mai multe persoane de investiţia din cadrul proiectului. În urma mai multor convorbiri telefonice şi a unei întâlniri între reprezentanţii Primăriei, Agenţiei Împreună şi tinerii din grupul de iniţiativă, Primăria şi-a asumat că va finanţa reconstrucţia parcului de joacă din incinta şcolii generale din comunitatea de romi. De asemenea, tinerii au organizat o serie de întâlniri cu reprezentanţii primăriei pentru a-şi exprima opiniile faţă de importanţa educaţiei în comunitatea lor şi în general. Drept urmare, au ales aproximativ 200 de volume de cărţi pentru biblioteca din şcoală generală din comunitatea de romi. Cărţile vor putea fi citite atât de elevii mai mari, cât şi de cei mai mici, din grădiniţă sau clasele 0. Tinerii au organizat şi aici un colţ de cultură al etniei rome în incinta şcolii. Tinerii îşi doresc ca a lor comunitate să devină cât mai prietenoasă şi în timp să o transforme într-un loc cu oameni mai fericiţi şi uniţi. În urma implicării grupului de iniţiativă în rezolvarea problemelor din comunitate, ce ţin de educaţie, a fost reactivat postul de mediator şcolar, una dintre membrele grupului de iniţiativă obţinând acest post. • Corbii Mari – Iniţial, tinerii şi-au propus să reabiliteze toaletele din incinta şcolii, din comunitatea de romi. Au întâmpinat refuzul vehement al autorităţilor publice locale, motiv pentru care au redirecţionat această problemă către campania de advocacy. Tinerii au hotărât că vor să militeze pentru o educaţie de calitate în şcoala în care fraţii, surorile şi toţi ceilalţi copii din comunitate învăţă. Într-o primă fază, au adus cele mai frumoase caiete, cărţi şi materiale de educaţie non-formală pentru toţi elevii. Tinerii au organizat un colţ de cultură al etniei rome în incinta şcolii, ce conţine păpuşi de lemn îmbrăcate în port tradiţional şi alte informaţii despre cultura romă, cu scopul de a oferi tuturor celor care vizitează şcoala cât mai multe informaţii despre persoanele de etnie romă, luând în considerare faptul că majoritatea elevilor din şcoală sunt de etnie romă. Tinerii au reuşit să convingă 20 de părinţi să se unească şi să găsească resorturile necesare pentru a putea înainta către o serie de instituţii de specialitate o scrisoare prin care solicită atenţia, verificarea şi găsirea de soluţii pentru a repara toaletele din incinta şcolii, astfel încât copiii să poată învăţa într-un mediu sănătos şi sigur. • Ludeşti – Iniţial, tinerii şi-au propus să ajute o familie nevoiaşă din comunitate, căreia i-a ars casa într-un incendiu. Având în vedere faptul că scopul proiectului nu viza rezolvarea unei probleme particulare cu care se confrunta o singură familie din comunitate, tinerii au fost încurajaţi să încerce să rezolve o altă problemă din cele identificate. Astfel, tinerii s-au orientat către amenajarea unui teren de fotbal. Aceştia consideră că în afară de munca în străinătate, fotbalul este activitatea care reuşeşte să îi aducă aproape, să discute lucruri ce ţin de bunul mers al comunităţii şi să lege prietenii. În primă fază au decis să construiască un teren de fotbal, care să fie mult mai aproape de comunitate, însă primăria nu a putut obţine avizele necesare. Astfel, având în vederea situaţia mai sus menţionată, tinerii alături de reprezentanţii primăriei şi ai şcolii generale, au decis că cea mai potrivită locaţie pentru amenajarea parcului este curtea şcolii generale. Astfel, au fost achiziţionate plase pentru poartă, mingi de fotbal, tricouri pentru două echipe şi două bănci pentru spectatori, iar parte din membrii comunităţii, sprijiniţi de primărie, s-au oferit să amenajeze terenul (nivelat, vopsit, achiziţionat gazon sintetic). Începând cu 2016, Primăria Ludeşti şi-a asumat că va continua demersurile pentru a construi un nou teren de fotbal mult mai aproape de comunitatea de romi, tinerii din grupul de iniţiativă fiind solicitaţi drept consultanţi. - JUDEŢUL GIURGIU • Giurgiu şi Singureni - tinerii din cele două grupuri de iniţiativă au invitat oameni din oraş să li se alăture „La Cetate” (spaţiu potrivit pentru lansarea de lampioane) şi împreună să înalţe lampioane cu mesaje despre visele şi speranţele lor, mesaje anti discriminare şi mesaje despre unitate. Au participat peste 50 de persoane, iar acest fapt le-a dat încredere tinerilor să continue astfel de activităţi în oraşul lor, cu speranţa că în timp vor reuşi să diminueze gradul de discriminare dintre localnici. Tinerii din Singureni au ales o serie de materiale educaţionale pentru toţi elevii şcolii generale din localitate. Cu sprijinul tinerilor din Giugiu, tinerii din Singureni au organizat un colţ de cultură al etniei rome în incinta şcolii, ce conţine păpuşi de lemn îmbrăcate în port tradiţional şi alte informaţii despre cultura romă, cu scopul de a oferi tuturor celor care vizitează şcoala cât mai multe informaţii despre persoanele de etnie romă, luând în considerare faptul că majoritatea elevilor din şcoală sunt de etnie romă. Această idee a avut ca punct de plecare faptul că odată ce finalizează şcoala generală, tinerii din Singureni pleacă la liceele din Giurgiu, iar aici se confruntă cu situaţii de discriminare cărora nu ştiu să le facă faţă întotdeauna. Astfel, aceştia au considerat că este important ca elevii din şcoala generală să descopere mai multe aspecte ce ţin de cultura şi istoria romilor, putând astfel să facă faţă situaţiilor cu care se vor confrunta în momentul în care ajung la liceu. • Vedea – Tinerii şi-au dorit ca în comunitatea lor să există un after-school pentru elevii de la şcoala generală. Astfel, au purtat o serie de discuţii atât cu reprezentanţii şcolii, cât şi ai primăriei cu privire la acest aspect. La un moment dat, au identificat şi o sursă de finanţare pentru after-school, însă autoritatea publică locală era singura entitate eligibilă pentru a aplica, iar aceasta a invocat faptul că nu dispunea la acel moment de resurse necesesare pentru a demara un astfel de proiect. Tinerii s-au reorientat spre rezolvarea unei alte probleme, şi anume violenţa între membrii comunităţii. Luând în considerare experienţa tinerilor în lucrul cu copii, şi apropierea lor faţă de copiii din comunitate, precum şi faptul că au aflat că marea temere a copiilor este aceea a violenţei, fie din familie, fie de la şcoală, tinerii au organizat pentru elevii clasei a VII-a un atelier anti violenţă, în care au discutat despre importanţa muncii în echipă, despre cât de important este să fie prieteni şi să se poate sprijini unul pe altul, indiferent de situaţie. I-au îndemnat pe elevi să discute cele învăţate şi cu ceilalţi elevi din şcoală şi împreună să organizeze un concurs de desene despre antiviolenţă, pe care apoi să le prezinte părinţilor şi profesorilor. Tinerii consideră că un pas spre rezolvarea problemei indicate de copii, ar fi investiţia în educaţie şi în activităţi de cunoaştere a Celuilalt. De aceea, tinerii au ales aproximativ 200 de volume de cărţi şi împreună cu elevii au amenajat un colţ al culturii rome, ce prezintă păpuşi de lemn cu straie tradiţionale, informaţii despre meserii, precum şi informaţii despre persoane de etnie romă care au reuşit în viaţă prin intermediul educaţiei. • Frăteşti şi Malu – tinerii din cele două grupuri de iniţiativă au participat la o serie de întâlniri cu membrii APL, în care şi-au declarat dorinţa de a promova educaţia în rândul celorlalţi copii şi tineri din cele două comune. Dorind să dea un exemplu pozitiv, tinerii au ales o serie de cărţi şi materiale educaţionale pe care le-au oferit şcolilor generale din cele două comunităţi, invitând elevi să li se alăture în demersul lor. De asemenea, au luat în considerare faptul că în şcoala din Malu, majoritatea elevilor sunt de etnie romă, şi de aceea au amenajat un colţ al culturii rome, ce prezintă păpuşi de lemn cu straie tradiţionale, informaţii despre meserii, precum şi informaţii despre persoane de etnie romă care au reuşit în viaţă prin intermediul educaţiei. Această idee s-a născut din faptul că la nivelul şcolii din comunitate, există deja un muzeul al comunităţii care prezintă aspecte din istoria localităţii, însă lipsea orice tip de informaţie cu privire la comunitatea de romi.

• Au fost elaborate strategii de dezvoltare locală pentru cele 15 localităţi din cele 3 judeţe. Strategiile includ profilul socio-economic al judeţului şi al fiecărei comunităţi. De asemenea, menţionează analiza SWOT a comunelor şi include un rezumat al planului de acţiune. Cel din urma menţionează elemente ce ţin de componenţa grupului de iniţiativă, zona de intervenţie, resurse, colaboratori, posibile obstacole şi soluţiile pentru depăşirea acestora, precum şi modalităţi de implicare a comunităţii.

• În ceea ce priveşte implementarea planurilor de acţiune, acestea au fost discutate cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi/sau cu şcolile din fiecare comunitate. În funcţie de disponibilitatea şi resursele instituţiilor, s-a optat pentru păstrarea planului în forma sa iniţială sau modificarea acestuia. De asemenea,în luna aprilie au avut loc o serie de activităţi prin intermediul cărora s-a promovat educaţia ca modalitate de reuşită în viaţă cu ocazia Zilei de 8 Aprilie, Ziua internaţională a romilor. Cu această ocazie, tinerii au mers în şcoli şi au vorbit cu o parte dintre elevi despre planurile lor de viitor. De asemenea, au distribuit flyere cu informaţii despre semnificaţia zilei de 8 Aprilie şi au avut invitaţi persoane de etnie romă de la nivel local/judeţean care le-au vorbit despre istoria şi tradiţiile romilor. Într-o altă comunitate, a fost organizat un spectacol în şcoală cu ocazia acestei zile, iar elevii au putut astfel să-şi demonstreze talentele. Următorul pas a fost acela de a semna un acord de parteneriat fie cu primăria, fie cu şcoala din fiecare comunitate, astfel încât să poată fi rezolvată cel puţin o problemă în fiecare comunitate. În fiecare comunitate, au fost realizate următoarele: Judeţul Buzău: • Buzău: achiziţie de rechizite pentru şcoala generală din cartierul Simileasca, unde majoritatea elevilor sunt de etnie romă; • Cândeşti: achiziţie de cărţi şi materiale educaţionale, precum şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome; • Cilibia: achiziţia a cinci bănci pentru staţiile de autobuz din comună; • Ciuta: amenajarea unui parc de joacă în incinta şcolii; • Mihăileşti: amenajarea unui parc de joacă în incinta şcolii; Judeţul Dâmboviţa: • Băleni: amenajarea unui parc de joacă la intersecţia dintre trei comunităţi (români, sârbi, romi) din Băleni; • Corbii Mari: achiziţie de materiale educaţionale, precum şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome; • Gura Ocniţei: achiziţie de cărţi şi materiale educaţionale, precum şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome; • Ludeşti: organizarea unui campionat de fotbal şi pregătirea pentru construcţia unui loc teren de fotbal în comunitatea, prin achiziţionarea de mingi, plasă pentru poartă, tricouri pentru două echipe şi bănci pentru spectatori. • Răcari (Colacu): achiziţie de cărţi, dulapuri pentru amenajarea acestora şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome; Judeţul Giurgiu: • Giurgiu şi Singureni: organizare eveniment antidiscriminare (lansare de lampioane), achiziţie de cărţi şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome; • Vedea: organizare workshop antiviolenţă, achiziţie de cărţi şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome; • Frăteşti şi Malu: achiziţie de cărţi, dulapuri pentru amenajarea acestora şi amenajarea în incinta şcolii a unui colţ al culturii, ce prezintă elemente ale culturii rome;

• Prima sesiune de training s-a organizat în perioada 28 februarie-1 martie la Buşteni pe tematica Dezvoltării Comunitare. Din cei 30 de tineri au participat doar 22, urmând ca la celelalte 2 sesiuni să participe şi ceilalţi tineri care din varii motive nu au reuşit să mai ajungă la curs, deşi confirmase participarea. • Următoarele două sesiuni de formare din cadrul proiectului au fost derulate în perioada 27-28 si 29 - 30 Iunie 2015, în localitatea Bușteni. În perioada 27 – 28 Iunie a avut loc sesiunea de formare privind comunicarea. Pe parcursul celor două zile, tinerii s-au familiarizat cu ceea ce presupune comunicarea, circuitul informației în procesul de comunicare, formele în care regăsim comunciarea (verbală, nonverbală, paraverbală) precum și despre conflicte și rezolvarea lor. La această sesiune au participat 33 de tineri din cele trei județe. Numărul de participanți a depășit limita de participanți prevăzute per sesiune de formare, întrucât în cadrul primei sesiuni au participați mai puțini tineri. • Ultima sesiune de formare, din perioada 29-30 Iunie a avut ca și temă scrierea de proiecte. Astfel, în prima zi din cele două, tinerii au avut posibilitatea de a se familiariza cu ceea ce reprezintă și ce nu reprezintă un proiect, care este structura unui proiect, pașii ce trebuie parcurși înaintea scrierii și demarării unui proiect. Cea de-a doua zi s-a concentrat pe etapele ce trebuie parcurse pentru elaborarea unui proiect și elaborarea bugetului pentru a se finaliza cu sursele de finanțare ale unui proiect și condiții în ceea ce privește implementarea unui proiect. • Numărul final de tineri care a participat la sesiunile de formare organizate în afara celor 3 judeţe a fost de 80 de tineri, proveniți din cele cincisprezece comunități în care s-au desfășurat activitățile proiectului. Având în vedere faptul că tinerii din jud. Giurgiu, cu precădere cei din comunitatea din Malu nu au putut participa la sesiunile organizate în afara judeţului, s-a organizat o sesiune la nivel judeţean, prin intermediul căreia 10 tineri au fost familiarizaţi cu concepte ce ţin de comunicare şi scrierea de proiecte.

• În fiecare grup de iniţiativă, cel puţin 2 tineri participă la programul de mentorat. Au fost selectaţi să participe la acest program de mentorat cei mai activi tineri din cele 15 comunităţi. Întâlnirile din cadrul programului de mentorat au avut loc atât la nivelul fiecărei comunităţi, cât şi la nivel judeţean, dându-le astfel oportunitatea tinerilor de a face schimb de impresii şi idei, dar şi să gândească împreună soluţii pentru diferite probleme. Tinerii au de asemenea responsabilitatea de a transfera către alţi tineri din comunitate ceea ce aceştia au învăţat în cadrul acestor sesiuni, existând situaţii în care la întâlnirile comunitare au participat mult mai mulţi tineri dornici să înveţe lucruri noi. În cele trei judeţe au avut loc o serie de activităţi, precum urmează: 1. Răcari, Dâmboviţa: 36 de elevi din clasele I-IV din Şcoala Generală Răcari au participat la prima lor excursie în afara comunităţii. Alături de tinerii angrenaţi în programul de mentorat, mentorul şi profesorii lor, copiii au vizitat punctele istorice ale oraşului Târgovişte, precum şi grădina zoologică. 2. Şezători: aproximativ 30 de copii, cu vârste cuprinse între patru şi doisprezece ani, în cadrul a trei „Şezători”. Fiecare Şezătoare a fost susţinută de o tânără actriţă romă şi au presupus crearea şi realizarea unui workshop de educaţie non-formală, utilizând atât metode şi tehnici teatrale, cât şi diverse jocuri de echipă. Primul workshop a avut loc la Şcoala Generală din Cândeşti, judeţul Buzău, alături de elevii clase a IV-a. În cele două ore, actriţa şi copiii au citit povestea lui Harap-Alb, au interpretat rolurile eroilor din poveste încercând să surprindă aspecte ce ţin de caracterul lor. Apoi, au înlocuit eroii din poveste cu personaje din viaţa reală, actriţa îndemnându-i pe elevi să identifice probleme din viaţa lor de cu zi cu zi şi să propună soluţii. La sfârşit, au jucat un joc de echipă, în care fiecare copil trebui să reţină o serie de informaţii legate de colegul/colega sa. Al doilea workshop a avut loc la Şcoala Generală din Vedea, judeţul Giurgiu, alături de elevii clasei a VII-a. Au citit pe rând paragrafe din „O noapte furtunoasă” şi jucat jocuri ce ţin de încrederea în coechipieri. Apoi, a urmat o discuţie legată de caracterizarea fiecărui personaj şi despre cum şi-ar propune ei să schimbe firul poveştii. Al treilea workshop a avut loc la Grădiniţa din Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa. Acolo, au citit şi interpretat scene din Cartea Junglei, actriţa implicând pe rând fiecare copil. La sfârşitul workshop-ului, au reuşit să organizeze o mică scenetă pentru părinţii care au solicitat să participe la întâlnire. Fiecare Şezătoare a avut o durată 2 - 3 ore, iar copii au beneficiat de câte o gustare. De asemenea, s-a permis accesul părinţilor, în cazul în care au solicitat acest lucru.

• Tinerii au decis de comun acord problemele ce vor fi aduse în atenţia publică prin intermediul acţiunilor de advocacy. Astfel, s-au stabilit sarcinile fiecărui membru, tinerii oferindu-şi sprijin în strângerea de semnături şi promovarea cauzei la nivel local. Având în vedere faptul că multe dintre problemele vizate cădeau în responsabilitatea autorităţilor publice locale, accentul a fost pus pe acest punct. Astfel, tinerii au participat la întâlniri de lucru cu reprezentanţii APL. Acolo unde au dispus fie de timpul necesar, fie de informaţii cu privire la data şedinţelor, aceştia au participat la şedinţele consiliilor locale şi şi-au prezentat punctul de vedere. În celelalte cazuri, au depus solicitările însoţite de semnăturile stânse la primărie.

• Campania de advocacy a urmărit introducerea pe agendele locale a cel puţin unor elemente din strategiile de dezvoltare locală elaborate de grupurile de iniţiativă. o Buzău: - Cândeşti – tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au cerut plasarea unor limitatoare de viteză pe drumul DN10, în faţa Şcolii Generale, motivând că astfel numărul accidentelor rutiere va scădea. - Cilibia – tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au cerut construcţia unui cămin cultural, astfel încât toţi membrii comunităţii să poată beneficia de un spaţiu în care să organizeze diferite evenimente. - Ciuta - tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au cerut amenajarea unui spaţiu dedicat exclusiv tinerilor din comună, astfel încât să poată organiza în viitor diverse activităţi non-formale. - Mihăileşti - tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au cerut angrenarea unei echipe speciale care să colecteze selecctiv gunoiul şi deşeurile din comunitate cu ajutorul unui maşini de gunoi. - Buzău – tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au cerut organizarea unui festival dedicat culturii rome, prin care să celebreze ziua internaţională a romilor. Aceştia au primit un răspuns favorabil din partea Primăriei, motiv pentru care în momentul de faţă lucrează la o propunere concretă care să conţină atât detalierea activităţilor, cât şi bugetul necesar pentru susţinerea unui astfel de eveniment pentru luna aprilie 2016. o Dâmboviţa: - Băleni – tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au cerut schimbarea numelui străzii pe care este amplasat parcul, strada Ţarinei, în numele „str. Nicolae Gheorghe”, cel care a iniţiat mişcarea romă din România. În momentul de faţă, tinerii din grupul de iniţiativă încearcă să explice oamenilor cu domiciliul pe această stradă faptul că vor avea la dispoziţie o perioadă de timp în care să-şi schimbe actele de identitate, iar în ceea ce priveşte APL, vor să se asigure că aceasta va putea asigura de la bugetul local taxele pentru schimbarea actelor de identitate. - Corbii Mari - tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care cer alocarea de fonduri pentru repararea toaletelor din incinta şcolii generale din comunitatea, unde majoritatea elevilor sunt de etnie romă. - Gura Ocniţei - tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie, prin care au solicitat reamenajarea parcului de joacă din curtea grădiniţei aflată în comunitatea de romi. Aceştia au participat şi la şedinta de Consiliu Local în care s-a adus în discuţie această solicitare. Propunerea a fost votată în Consiliul şi urmează să fie implementată în 2016. - Ludeşti - tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către primărie prin care au solicitat repararea sistemului de canalizare din comunitate deoarece în momentul de faţă aceştia nu beneficiază de reţea de apă potabilă. - Răcari - tinerii au depus o solicitare şi o serie de semnături către şcoala din Colacu prin care au solicitat accesul tuturor tinerilor din comunitate în biblioteca nou înfiinţată. o Giurgiu: - Giurgiu – tinerii au depus o solicitare către primărie prin care au cerut organizarea anuală a unui festival de film, care să prezinte o serie de filme şi documentare ce privesc drepturile omului. - Vedea - tinerii au depus o solicitare către primărie prin care au solicitat informaţii despre stadiul amenajării terenului sintetic de fotbal şi, de asemenea, şi-au oferit sprijinul în derularea proiectului. - Frăteşti – tinerii au organizat un campionat de fotbal între mai multe echipe din judeţ cu scopul de a strânge fonduri pentru o familie nevoiaşă din comunitatea lor. Reprezentanţi ai autorităţilor locale au fost prezenţi şi au contribuit pentru strângerea de fonduri. De asemenea, au fost donate alimente, materiale de construcţii, iar două dintre fetiţele familiei au fost botezate. - Malu şi Singureni - tinerii au depus o solicitare către fiecare primărie prin care au prezentat un document de poziţie cu privire la importanţa educaţiei, precum şi o serie de soluţii cu privire la problemele educaţionale din comunităţile lor.

• Realizarea de mese rotunde pentru a aduce la aceeaşi masă membri ai grupurilor de iniţiativă, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, reprezentanţi ai ONG-urilor locale, precum şi a mass-mediei locale. Astfel, au fost prezentate problemele ce au fost rezolvate sau urmau a fi rezolvate la nivel local, precum şi ce urmăresc tinerii să aducă în atenţia publică prin intermediul acţiunilor de advocacy.

• În cadrul acestei activităţi, a fost elaborată strategia de comunicare a proiectului, stabilindu-se formatul e-newsletterului, precum şi formatul subpaginii web. De asemenea, a fost realizată o bază de date ce conţine informaţii cu privire la contactele media de la nivel local şi din Bucureşti.

• Implementarea strategiei de comunicare si a planului de promovare a proiectului

• În cadrul acestei activităţi, a fost elaborată o sub pagină web ce conţine trei subsecţiuni: ştiri, poze şi filme, poveşti din comunitate. Au fost realizate 900 de broşuri informative ce cuprind: - Prezentarea proiectului şi a programul de pregătire complexă „Academia Tinerilor”. - Prezentarea rezultatelor parţiale ale proiectului, în special cele ce ţin de procesul de dezvoltare comunitară. - Rezultatele finale ale proiectului, inclusiv date despre campaniile de advocacy desfăşurate în fiecare comunitate. De asemenea, cu ocazia zilei de 8 Aprilie, ziua internaţională a romilor, a fost realizat şi diseminat de către tineri în comunităţi din care fac parte un flyer cu informaţii despre semnificaţia acestei zile. Pe parcursul desfăşurării proiectului au fost create şi diseminate trei newslettere conţinând informaţii despre desfăşurarea proiectului. Acestea au fost distribuite către aproximativ 1800 persoane. Tinerii din fiecare grup de iniţiativă au creat câte un filmuleţ, documentând astfel acţiunile lor din cadrul proiectului. Acestea au fost incluse pe pagina Youtube a Fundaţiei şi diseminate online.